INTERVIU ACORDAT DE DIRECTORUL SIE, dr. GHEORGHE FULGA,

REPORTERULUI COTIDIANULUI "ZIUA", dl. RADU TUDOR,

LA 29 NOIEMBRIE 2002

Întrebare : Summitul de la Praga s-a încheiat, dar nu si procesul de integrare. Care sunt prioritatile Serviciului de Informatii Externe pentru perioada imediat urmatoare ?

Raspuns : Summitul de la Praga a constituit, desigur, un moment de deosebita satisfactie pentru România, ca si pentru Serviciul pe care am onoarea sa îl conduc. Consider important pentru cititorii ziarului dumneavoastra sa stie ca Serviciul de Informatii Externe nu va fi luat prin surprindere de noile prioritati. A existat, din acest punct de vedere, o armonizare graduala, în timp, cu Alianta Nord-Atlantica. Actiunea, începuta cu mai multi ani în urma, a fost o componenta  intrinseca a procesului de reforma pe care Serviciul l-a parcurs începând din 1990.

    Sigur ca demararea negocierilor de aderare la NATO, ca urmare a primirii invitatiei la Summitul de la Praga, marcheaza o schimbare si va impune atât României, cât si Serviciului sa-si completeze lista de prioritati corespunzator statutului de aliat: actiuni concrete, cu termene strânse, orientate foarte precis. Va fi vorba de un asa-numit „road-map” – daca acceptati sa folosim termenul consacrat în limbajul integrarii în Uniunea Europeana. Suntem, deci, constienti ca va fi o accelerare de ritm inclusiv în problematica deja explorata anterior împreuna cu partenerii nostri din zona euroatlantica.

Întrebare : În conditiile noilor provocari carora trebuie sa le faca fata NATO, care considerati ca este raportul dintre importanta informatiei – deci a serviciilor speciale – si actiunile militare propriu-zise ?

Raspuns : Este o întrebare foarte interesanta. Evenimentele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite au pus întreaga omenire în fata unei noi realitati, extrem de dure, aceea a pericolului pe care îl reprezinta asa-numitele “amenintari asimetrice”, în primul rând terorismul. Este un pericol care, practic, poate atinge orice tara iar organizatiile extremiste care îl sustin si promoveaza se dovedesc capabile sa recurga la cele mai diverse forme si mijloace pentru a-si atinge scopurile.

    Iata de ce apare ca vitala necesitatea cunoasterii si prevenirii unor asemenea actiuni, deziderate esentiale care nu se pot realiza decât prin obtinerea la timp a informatiilor, prioritar din surse umane, despre intentii si planuri de acest gen. Rolul serviciilor de informatii devine astfel primordial.

Întrebare : În ce consta racordarea Serviciului român de Informatii Externe la comunitatea NATO ?

Raspuns : Intuiesc ca întrebarea dumneavoastra vizeaza atât Alianta ca structura politico-militara si de securitate, cât si gruparea de state definitorie pentru sfera euroatlantica în care ne integram.

    Ar trebui, poate, sa dezvolt o idee enuntata mai sus, precizând ca, practic de un deceniu, SIE a iesit din izolarea în care se gasise anterior, evoluând treptat într-o relatie complexa de cooperare cu structuri similare din zona mentionata. Si acest fapt s-ar înscrie în ceea ce dumneavoastra ati denumit racordarea SIE la comunitatea NATO.

    Desigur, exista o mare diferenta între statutul de partener si cel de aliat. Parteneriatele, ca rezultat al unor initiative reciproce la nivel guvernamental, implica preponderent cooperari în profil departamental. Odata cu obtinerea statutului de membru, însa, România si institutiile sale vor actiona în consonanta cu un sistem complex de obligatii, reglementat strict din punct de vedere juridic, la nivel statal, cu girul constitutional al Parlamentelor, începând, daca vreti, cu noua realitate de a fi parte la Tratatul de la Washington.

    Exista instrumente specifice acestui gen de activitati. Se opereaza cu  proceduri si principii de conduita acceptate de catre partile implicate si pot sa va asigur ca, si în acest domeniu, SIE este deja o parte implicata, care cunoaste bine regulile jocului. 

    Pe de o parte, va continua cooperarea, în plan bilateral, cu serviciile de informatii externe si de securitate apartinând tarilor membre NATO, ale carei rezultate sunt probate. Un exemplu semnificativ ar putea fi parteneriatul cu SUA. În plus, este vorba de relatia cu structurile specializate ale NATO, cum ar fi Biroul de Securitate – NOS.

    As vrea sa fac aici mentiunea ca SIE se regaseste, referindu-ma la  perioada de pregatire pentru aderare, în problematica de securitate circumscrisa de Capitolul IV al MAP. Este evident ca, în conditiile în care România devine membru al Aliantei, obligatiile sale sunt marcate de un plus de specificitate, asa cum decurg ele din standardele aplicate aliatilor.

Întrebare : Care sunt domeniile si spatiile în care SIE poate aduce o contributie suplimentara pentru NATO ?

Raspuns : Am fi lipsiti de modestie daca am spune ca România contribuie cu domenii întregi la capacitatile Aliantei.

    Si alte state candidate, fara a mai vorbi despre statele membre, au evoluat, dezvoltând continuu relatiile dintre ele în materie de securitate, astfel încât, în acest domeniu, capacitatea Aliantei în sine este în crestere.

    Având în vedere ca la Praga s-a analizat inclusiv o anumita forma de „diviziune a muncii”, prin prisma tipurilor de forte si capacitati militare, putem anticipa evolutii similare si la nivelul comunitatii informative aliate. Aceasta înseamna ca, tinând cont de tipurile de amenintari contemporane, serviciile nu  se vor putea ocupa toate, tot timpul, de toate prioritatile. În functie de „domeniile de excelenta”, fiecare va contribui acolo unde este mai bine pregatit, fara a face nici un rabat de la nevoia de a raspunde intereselor nationale de securitate.

    În anumite domenii care preocupa Alianta din punct de vedere informativ, SIE are o contributie importanta si recunoscuta. Aici este vorba preponderent de amenintarile neconventionale, numite si asimetrice, si as cita, fara pretentia de a epuiza lista, terorismul international, criminalitatea transfrontaliera, traficul ilegal de persoane.

Întrebare : Ce ne puteti spune despre rolul si implicarea SIE în sprijinirea misiunilor încredintate militarilor români aflati în prezent în exterior, în misiuni de mentinere a pacii, sub egida NATO sau a altor organizatii internationale ?

Raspuns : Dupa cum este cunoscut, România este implicata nemijlocit, alaturi de alte natiuni, în misiuni de mentinere a pacii în mai multe zone „sensibile”, prin participarea cu detasamente de militari ai fortelor noastre armate. Toate sunt misiuni de o deosebita importanta si complexitate care probeaza decizia ferma a tarii noastre de a se comporta ca un aliat „de facto” al NATO si de a se constitui într-un factor de echilibru si stabilitate.

    Vorbeam mai înainte despre importanta informatiei pentru cunoasterea unui fenomen sau a unei situatii dintr-o zona de interes. În cazul concret al misiunilor în care sunt implicati militarii români, va pot asigura ca exista un mecanism de sustinere bine pus la punct, realizat atât în cadrul cooperarii dintre componentele sistemului sigurantei nationale, cât si cu partenerii nostri externi.

Întrebare : Va rog sa faceti o analiza asupra amenintarilor la adresa României pe termen scurt si mediu. Vom fi pe viitor feriti de amenintarea terorismului ?

Raspuns : Poate ca nu este momentul sa facem acum, aici, o analiza. Subiectul, pe cât de important pe atât de complex, impune o tratare mai ampla si va rog sa fiti de acord ca o analiza în adevaratul sens al cuvântului ne-ar ocupa mult mai mult timp decât am afectat, de comun acord, acestui interviu.

    Întrebarea dumneavoastra îmi da, însa, prilejul sa clarific o anumita problema, si anume ca SIE nu si-a formulat obiectivele în raport cu amenintarile la adresa securitatii României, pe termen scurt si mediu, în afara sistemului de siguranta nationala, din care face parte. Dupa cum stiti, exista o strategie nationala de securitate a României, din care noi ne-am desprins sarcinile si pe baza careia ne-am formulat obiectivele specifice.

    Amenintarea terorista, evocata în ultima parte a întrebarii dumneavoastra – probabil cea mai spectaculoasa pentru cititorii ziarului – este, dupa cum au demonstrat-o si evolutiile recente, pe cât de nociva pe atât de imprevizibila. Faptele ne obliga sa privim amenintarea terorista ca pe o realitate si pentru România si, oricum, nici o parte a lumii nu se poate considera ferita.

    Studiile de securitate de dupa 11 septembrie 2001 invoca tot mai mult, în materie de combatere a terorismului, faptul ca unei amenintari transnationale trebuie sa i se dea un raspuns de aceeasi factura. Evident, este vorba de o lupta în care toata lumea este angajata.

Întrebare : Care va fi atitudinea conducerii SIE fata de ofiterii înca activi care au lucrat pe spatiul vest înainte de 1989 ? Ce semnale ati primit din partea Aliantei în acest sens ?

Raspuns : Incompatibilitatea pe care dumneavoastra o sugerati se refera, desigur, la relatiile SIE cu NATO, asa ca factorul cel mai precis de evaluare a fiecaruia dintre angajatii SIE, în logica accesului la datele, documentele clasificate ale organizatiei nord-atlantice, îl reprezinta eventualele vulnerabilitati identificate de catre aceasta.

    SIE are datoria de a se supune unor normative foarte stricte de securitate dintr-o dubla perspectiva: ca institutie nationala si spre a-si onora anumite obligatii profesionale în raport cu entitati externe, cum este si Alianta Nord-Atlantica.

    Procedurile de vetting, pentru ca la acestea ma refer, sunt aplicate conform legislatiei românesti în vigoare si în SIE si, pentru informarea dumneavoastra, din contactele frecvente pe care le avem cu expertii în materie ai NATO stim ca nu exista probleme nesolutionate, structurile specializate ale Aliantei fiind convinse ca SIE este în masura sa gestioneze competent si profesionist aspectele proprii de securitate.

    Cu regretul de a nu va putea oferi mai multe detalii, în special cu privire la semnalele primite de la NATO în legatura cu personalul nostru, va pot asigura ca în raporturile noastre cu Alianta exista o comunicare permanenta, dublata de o deosebita disponibilitate atât pentru a oferi, cât si în a accepta expertiza si consultanta.

    Sper ca sunteti de acord ca România n-ar fi putut fi în fruntea listei de candidati anuntata la Summitul de la Madrid si nu si-ar mai fi pus problema de a primi o invitatie în cadrul Summitului de la Praga cu un Serviciu de Informatii Externe (spionaj) încadrat cu ofiteri ostili Aliantei.

Întrebare: Ati vorbit despre un procent de 20% de ofiteri de securitate prezenti în SIE. Daca ne uitam la persoanele din conducerea Serviciului (directori adjuncti – secretari de stat, sefi de Directii etc.), majoritatea au activat în DIE/CIE. Sa tragem concluzia ca toti cei 20% sunt în conducere?

Raspuns : Într-adevar, ati ajuns la procente. Ceea ce mi se pare însa important de subliniat, cu toata claritatea, este faptul ca abordarea cantitativa nu este relevanta pentru o exacta si corecta evaluare a performantelor activitatii Serviciului.

    Procentul la care faceti referire poate cunoaste – si a cunoscut – schimbari, esential fiind, în cele din urma, rezultatul activitatii, deci modul în care au fost îndeplinite obiectivele din responsabilitate.

    As da chiar un exemplu: daca doar 1 la suta din personal nu ar corespunde standardelor si exigentelor, acest lucru ar deveni toxic pentru întregul sistem. Iata de ce mi se pare importanta în primul rând abordarea calitativa, inclusiv de catre societatea civila, în legatura cu Serviciul si activitatea acestuia.

    Toate aceste aspecte, pe care le abordam cu toata raspunderea, sunt discutate si cu partenerii nostri din NATO iar în cazul în care vor fi probleme, ele vor fi rezolvate conform standardelor si procedurilor Aliantei.

    Referindu-ma la partea a doua a întrebarii, cred ca invitatia dumneavoastra de a ne uita la persoanele din conducerea Serviciului, în raport cu asa-zisa problema a procentelor, nu este potrivita. Ele nu reprezinta în nici un caz categoria în discutie. Ceea ce este sigur, aceste persoane sunt în functii de comanda întrucât au confirmat în timp ca au aptitudini manageriale si îndeplinesc standardele profesionale în materie.

     Doresc sa va informez ca unul dintre obiectivele pe care le urmarim cu perseverenta în cadrul Serviciului este tocmai înnoirea personalului si eliminarea tuturor posibilitatilor de a se crea asocieri nedorite între activitatea SIE si aceea de politie politica.

    Ofiterii care lucreaza acum în domeniul informatiilor externe sunt cadre cu o mentalitate adecvata, angrenati într-un sistem de lucru modern si eficient, întemeiat pe împartasirea fara rezerve a valorilor euroatlantice. Aceste criterii esentiale se afla si la baza sistemului de recrutare a noului personal, care implica standarde de performanta reflectate în studii, cunoasterea de limbi straine, capacitati de socializare si multe altele.

Întrebare : În prezent, de unde îsi recruteaza SIE personalul ?

Raspuns : Exigentele unei cariere în domeniul informatiilor ne fac sa tintim foarte sus, catre persoane care au calitati intelectuale, morale si fizice de exceptie, indiferent de formatia de baza a acestora, având în vedere ca activitatea în Serviciu necesita performanta, uneori în conditii de maxima solicitare. Totodata, nu trebuie uitat ca aceasta profesie presupune, în foarte multe cazuri, asumarea unui grad real si ridicat de risc personal.

    Pot sa va spun ca politica de personal pe care SIE o aplica în prezent este complexa. Ea presupune, în continuare, standarde ridicate de exigenta, pentru a minimiza rateurile de cariera ulterioare ale celor care sunt angajati. Dar nu pot sa va ascund faptul ca dificultatile bugetare, restrictiile la salarizare, incapacitatea de a oferi tinerilor stimulente de natura sa-i lege de institutie – de pilda, locuinta, salarii si bonusuri motivante, comparativ cu sectorul privat  – sunt tot atâtia factori care fac dificil accesul nostru la cei mai promitatori specialisti.

Întrebare : Vom fi beneficiarii unor informatii secrete din partea aliatilor din NATO. Cum va pregatiti pentru criptarea mesajelor electronice si cifrarea telegramelor ?

Raspuns : Cred ca dumneavoastra sunteti preocupat de faptul ca între România si Alianta va exista un trafic suplimentar, substantial, de date si informatii cu caracter secret. Acest lucru este normal, în conditiile în care un stat partener, candidat, devine stat membru.

    Din ratiuni de rigoare, însa, precizez ca nu se pune problema de a fi beneficiari, ci de a gestiona o noua realitate. Este vorba de chestiuni de ordin tehnic, care vor viza protejarea tuturor cailor de comunicare cu Alianta prin intermediul Reprezentantei permanente a României pe lânga NATO si, asa cum intuiti, ele antreneaza un set de masuri foarte concrete si extrem de riguroase.

    Acestea sunt legate de circulatia mesajelor care sunt schimbate cu Alianta chiar în timp real si este normal ca Serviciul sa fie implicat în materie de cifrare, indiferent de natura mesajelor. Parcurgem acum etapa în care SIE si MAE, precum si alte institutii, sunt chemate sa faca o evaluare a pregatirii pentru perioada urmatoare si va pot spune ca expertii nostri s-au integrat perfect în acest exercitiu, au solutii tehnice performante în raport cu standardele de securitate ale Aliantei referitoare la comunicarile cifrate si, din punctul nostru de vedere, nu vad impasuri în finalizarea acestui demers.

Întrebare : Mai are SIE relatii cu persoane gen Kurt Treptow ? Ne puteti garanta faptul ca, în perioada pre-aderare sau dupa ce devenim membri NATO, nu vom mai avea astfel de surprize ?

Raspuns : As vrea sa se retina faptul ca, cel putin în perioada de când Serviciul are relatii directe cu structurile abilitate ale Aliantei Nord-Atlantice, nu au existat probleme care sa puna în cauza, într-un fel sau altul, credibilitatea Serviciului în raport cu aceasta.

    Cu alte cuvinte, în activitatea pe care SIE a desfasurat-o sau o desfasoara nu au fost actiuni, momente de natura sa ridice semne de întrebare din partea Aliantei, care sa afecteze în vreun fel relatiile si perspectiva lor.

Întrebare : Felicitari pentru noul site al SIE. Imediat dupa recomandarea domnului Matser de la Snagov, ati reluat acest proiect abandonat. Vedeti relatia cu presa mereu împinsa de recomandari de la Bruxelles ?

Raspuns : Nu vreau sa fiu malitios cu dumneavoastra pentru ca apreciez în modul cel mai sincer initiativa pe care ati avut-o de a dialoga cu mine. Ma vad, însa, nevoit sa va spun ca relatia pe care o concep eu cu presa nu poate fi satisfacator substantiata printr-un simplu site, chiar daca site-ul SIE este unul actualizat, prietenos, motiv pentru care cred ca l-ati si felicitat. Totodata, vreau sa spun ca actualizarea unui site, cel putin în cazul nostru, este o operatiune relativ mare consumatoare de timp.     În consecinta, cu riscul de a va dezamagi, pot sa spun ca actiunea demarase înainte de declaratia domnului Willem Matser de la Snagov.

    As merge, însa, în final, la esenta ideii dumneavoastra, si aici aveti multa dreptate, avem mult de construit în relatia noastra cu presa. Afirm acest lucru cu toata buna credinta si cred ca veti fi de acord ca nu e necesar sa vina domnul Matser sa ne împinga sa avem cu presa raporturi mai bune decât în prezent.

    Retineti, însa, ca în domeniul informatiilor externe sunt foarte putine lucruri care se pot spune deschis presei, pentru ca exista legea care obliga la confidentialitate în legatura cu ceea ce faci.

    Nu este, însa, vorba despre o relatie ostila cu presa, ci pur si simplu despre o realitate care trebuie corect înteleasa de cele doua parti. Faptul ca am reusit prin acest interviu sa ne expunem reciproc unele idei – dumneavoastra prin întrebari, eu prin raspunsuri – este o mare realizare, atât pentru mine, cât si pentru dumneavoastra. Sper sincer sa o putem repeta pe viitor.

Înapoi