INTERVIU ACORDAT DE DIRECTORUL SERVICIULUI DE INFORMATII EXTERNE, DR. GHEORGHE FULGA, CORESPONDENTULUI REVISTEI "JANE' S INTELLIGENCE REVIEW", RADU TUDOR (ianuarie 2003) * GHEORGHE FULGA : "Ofiterii care lucreaza acum în domeniul informatiilor externe sunt cadre cu o mentalitate adecvata, angrenati într-un sistem modern si eficient." Ca urmare a invitatiei adresate României, la Summitul din noiembrie 2002 de la Praga, de a adera la NATO, serviciile sale de informatii trebuie sa înceapa sa se adapteze la un nou mediu. În acelasi timp cu introducerea noilor standarde, proceduri si tehnologii, calitatea de membru NATO aduce în discutie problema viitorului ofiterilor de securitate care au lucrat sub regimul comunist. Gheorghe Fulga, directorul Serviciului de Informatii Externe - SIE, a subliniat pentru "JANE'S INTELLIGENCE REVIEW" unele dintre provocarile carora Serviciul sau va trebui sa le faca fata. "Demararea negocierilor de aderare la NATO, ca urmare a primirii invitatiei la Summitul de la Praga, marcheaza un nou început care va impune atât României cât si Serviciului nostru sa îsi completeze lista de prioritati corespunzator noului statut de aliat: actiuni specifice orientate foarte precis, cu termene strânse, un fel de «road-map» - un termen deja consacrat în limbajul integrarii în Uniunea Europeana." Fulga considera ca, odata ce România va deveni membra cu drepturi depline, vor avea loc noi transformari si la nivelul Serviciului, precizând: "Referindu-ma la perioada de pregatire pentru aderare, SIE a fost inclus în problematica de securitate circumscrisa de capitolul IV al MAP (Membership Action Plan). Este evident ca, în conditiile în care România devine membra a Aliantei, obligatiile sale vor fi marcate de un plus de specificitate, asa cum decurg ele din standardele aplicate tuturor aliatilor." Fulga afirma ca unele mecanisme privind cooperarea dintre serviciile de informatii ale României si cele ale tarilor aliate au fost deja stabilite ca urmare a implicarii României în misiunile de mentinere a pacii din Afganistan, Bosnia si Kosovo. "În cazul concret al misiunilor în care sunt implicati militari români, exista un mecanism de sustinere bine pus la punct, care a fost realizat atât în cadrul cooperarii dintre componentele sistemului sigurantei nationale, cât si cu partenerii nostri externi." Întrebat despre problemele legate de fostii ofiteri de Securitate care lucreaza înca în SIE, Fulga a raspuns: "Incompatibilitatea pe care dvs. o sugerati se refera, desigur, la relatiile SIE cu NATO si, în aceste conotatii, factorul cel mai precis de evaluare a fiecaruia dintre angajatii SIE, în logica accesului la informatiile clasificate ale NATO, îl reprezinta eventualele vulnerabilitati identificate de catre Alianta. Este de datoria SIE sa se supuna unor normative foarte stricte de securitate, dintr-o dubla perspectiva: ca institutie nationala si pentru a-si onora anumite obligatii profesionale în raport cu entitati externe, cum este NATO. Procedurile de vetting, pentru ca la acestea ma refer, sunt aplicate conform legislatiei românesti în vigoare si în cadrul SIE. Având în vedere contactele frecvente pe care le realizam cu experti NATO, stim ca nu exista probleme nerezolvate, iar structurile specializate ale Aliantei sunt convinse ca SIE este în masura sa gestioneze de o maniera competenta si profesionala propriile sale probleme de securitate. România nu a putut fi plasata în fruntea listei de candidati anuntata la Summitul de la Madrid si nu ar fi primit invitatia la Summitul de la Praga daca ar fi avut un serviciu de informatii (spionaj) extern încadrat cu ofiteri ostili Aliantei. Unul dintre obiectivele pe care le urmarim cu perseverenta în cadrul Serviciului este înnoirea personalului si eliminarea tuturor posibilitatilor care ar putea duce la asocieri nedorite dintre activitatea SIE si cea a politiei politice. Ofiterii care lucreaza acum în domeniul informatiilor externe sunt cadre cu o mentalitate adecvata, angrenati într-un sistem modern si eficient, bazat pe împartasirea, fara rezerve, a valorilor euroatlantice. Aceste criterii esentiale se afla si la baza noului proces de recrutare, care implica standarde de performanta reflectate în studii, cunoasterea de limbi straine, capacitati de socializare etc. ". Schimbul de informatii clasificate dintre tarile NATO si România care va rezulta din calitatea de aliat reprezinta provocari pentru gestionarea "chestiunilor de ordin tehnic menite sa asigure securitatea tuturor cailor de comunicare cu Alianta prin intermediul reprezentantei permanente a Românie pe lânga NATO si, asa cum puteti intui, ele implica un set de masuri concrete si extrem de riguroase. Ele privesc circulatia mesajelor care sunt schimbate cu Alianta în timp real si este normal ca Serviciul sa fie implicat în materie de cifrare, indiferent de natura mesajelor. Parcurgem acum o etapa în care SIE si MAE, precum si alte institutii, sunt chemate sa faca o evaluare a pregatirii pentru perioada urmatoare si expertii nostri s-au integrat perfect în acest exercitiu; ei au solutii tehnice performante în raport cu standardele de securitate ale Aliantei referitoare la comunicarile cifrate si, din punctul nostru de vedere, nu vad nici un obstacol."
|
