INTERVIU ACORDAT DE DIRECTORUL SERVICIULUI DE INFORMAŢII EXTERNE, DR. GHEORGHE FULGA, PUBLICAŢIEI "NINE O' CLOCK"

25 iunie 2004

1. Cum s-a pregătit Serviciul de Informaţii Externe pentru a deveni compatibil cu instituţiile similare din statele membre NATO ?

Pentru România, aderarea la NATO reprezintă îndeplinirea unui obiectiv major. Apartenenţa la Alianţă reprezintă garanţia securităţii şi stabilităţii, esenţială pentru asigurarea dezvoltării prospere a ţării, dar şi o confirmare a contribuţiei pe care o poate avea la procesul de luare a deciziilor majore în planul securităţii europene şi euroatlantice.

Traversând un amplu proces de reorganizare şi redefinire fundamentală a misiunilor şi activităţilor specifice, în concordanţă cu normele şi principiile statului de drept, precum şi cu standardele NATO, Serviciul de Informaţii Externe a participat cu toate resursele, mijloacele şi metodele specifice la atingerea obiectivului fundamental de integrare în NATO.

În etapa preaderare, aş menţiona în primul rând informarea factorilor de decizie, pentru evaluarea obiectivă a problemelor de rezolvat în procesul de integrare şi elaborarea celor mai potrivite strategii, ţinând seama atât de sugestiile şi opiniile din mediul aliat, cât şi de experienţa celorlalte state candidate. De asemenea, Serviciul de Informaţii Externe a participat la consolidarea unui mecanism flexibil de comunicare şi colaborare între instituţiile naţionale cu atribuţii pe linia integrării euroatlantice, contribuind efectiv la realizarea obiectivelor prevăzute în Programul Naţional Anual (PNA/MAP), în special Capitolul IV (Probleme de securitate).

În sfera ajustărilor interne vizând alinierea cât mai rapidă la standardele de securitate ale Alianţei, aş menţiona crearea structurii de securitate a Serviciului şi compatibilizarea procedurală, prin elaborarea instrucţiunilor de protecţie a informaţiilor clasificate NATO şi iniţierea procedurii de vetting.

Rezumată într-o frază, contribuţia SIE la integrarea euroatlantică a României la NATO a constat în câştigarea treptată a credibilităţii în faţa serviciilor aliate, consolidând astfel prestigiul ţării noastre în statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Suntem un serviciu modern, compatibil şi acceptat pe deplin drept partener de către aliaţii României. Cooperăm cu structurile specializate ale NATO (Comitetul Special pentru Informaţii şi Biroul de Securitate - NOS) şi ale statelor membre pe problematici de maximă actualitate: lupta împotriva terorismului internaţional şi a criminalităţii transfrontaliere; analiza şi evaluarea fenomenelor care pot afecta stabilitatea internaţională; participarea la diferitele structuri informative constituite la nivel regional etc.

Prima întâlnire, după intrarea României în NATO, cu directorul Biroului de Securitate, la sediul Cartierului General al Alianţei (Bruxelles, 19-21 aprilie 2004), a prilejuit un fructuos schimb de opinii cu privire la problematica de securitate cu care se confruntă în prezent Alianţa, precum şi la procesul de reformă în vederea articulării depline la sistemele de securitate euroatlantice.

Includerea României şi, implicit, a Serviciului de Informaţii Externe în NATO înseamnă un plus de securitate pentru aliaţi şi pentru noi. Vom continua să consolidăm legăturile profesionale cu serviciile din statele aliate. Profesionalismul Serviciului poate contribui la creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei, în special în domeniile care preocupă aliaţii şi în care SIE deţine expertiză: combaterea ameninţărilor asimetrice şi a criminalităţii transfrontaliere.

2. Care sunt principalele provocări care stau în faţa SIE în perioada următoare, având în vedere contextul internaţional actual şi calitatea României de membru NATO?

Summitul NATO de la Istanbul (28-29 iunie 2004) reprezintă primul eveniment la care România va participa în calitate de membru cu drepturi depline, context în care ne propunem, pe domeniul propriu de activitate, asumarea unor responsabilităţi directe în gestionarea principalelor dosare aflate în atenţia Alianţei.

Multiplicarea ameninţărilor asimetrice este o realitate cu care ne confruntăm zi de zi. În contracararea acestor ameninţări, dispozitivul de securitate naţională porneşte de la angajamentul asumat de România, inclusiv în domeniul informativ, încă de la debutul ofensivei coaliţiei antiteroriste. O primă măsură instituţională a fost chiar constituirea, în 2001, a unei structuri dedicate de contraterorism, urmată, anul acesta, de consolidarea direcţiei specializate în combaterea criminalităţii economice şi, respectiv, crearea uneia noi, pentru contracararea proliferării armelor de distrugere în masă.

Serviciul asigură cunoaşterea şi evaluarea evoluţiilor relevante în exteriorul României, a ameninţărilor directe şi riscurilor ce decurg din acestea, informând în timp util factorii de decizie şi celelalte instituţii abilitate în combaterea terorismului, pentru elaborarea măsurilor ce se impun. SIE are atât atribuţii în plan informativ, cât şi operaţional, subsumate Protocolului General de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului care asigură coerenţa şi eficienţa activităţilor de combatere a acestui fenomen.

Caracterul transfrontalier al majorităţii riscurilor de securitate impune monitorizarea profesionistă a evoluţiilor regionale şi internaţionale. Ca urmare, Serviciului de Informaţii Externe îi revin responsabilităţi crescânde în asigurarea a ceea ce noi numim "linia avansată de apărare" a intereselor româneşti şi ale aliaţilor noştri faţă de ameninţările asimetrice.

Proiectarea stabilităţii a devenit o precondiţie a stabilităţii şi securităţii euroatlantice. Viitorul NATO şi, implicit, direcţiile transformării organizaţiei vor depinde de succesul operaţiunilor "out of area", de consolidarea parteneriatelor şi, nu în ultimul rând, de modernizarea capabilităţilor la nivelul impus de actuala dinamică de securitate.

Din această perspectivă, în domeniul său de activitate, Serviciul de Informaţii Externe îşi propune să exploateze cadrul politic şi strategic favorabil pentru a se impune ca un participant activ la efortul euroatlantic de prevenire şi combatere a ameninţărilor asimetrice. Pentru aceasta, avem în vedere adaptarea priorităţilor şi reorientarea propriului dispozitiv în funcţie de zonele din care provin noile provocări - caspică, central-asiatică, mediteraneană şi Orientul Mijlociu.

Totodată, în actualul context internaţional de securitate, nici o evaluare strategică nu este completă fără identificarea mizelor economice reale şi conştientizarea importanţei accesului la resurse. Identificarea tendinţelor din mediul economic global şi definirea parametrilor securităţii economice a României constituie o latură importantă a activităţii SIE. Şi în acest domeniu există ameninţări, clasice sau emergente, care impun Serviciului un efort continuu de adaptare a modalităţilor de reacţie.

Prevenirea sau contracararea ameninţărilor la adresa securităţii României ca stat membru al NATO este un demers în care Serviciul de Informaţii Externe cooperează cu instituţii româneşti din sistemul securităţii naţionale, cu servicii aliate, dar şi cu structuri partenere la nivel regional.

Considerăm că, prin prisma asigurării stabilităţii şi securităţii europene, binomul strategic NATO-UE, fundamentat pe principiul complementarităţii, capătă o importanţă sporită. În contextul dinamicii remarcabile a Politicii Europene de Securitate şi Apărare, cooperarea între serviciile speciale în asigurarea securităţii nu va putea fi exclusă.

Nu numai Declaraţia Summitului NATO de la Praga subliniază necesitatea îmbunătăţirii schimbului de informaţii, ci şi documentul "O Europă mai sigură într-o lume mai bună", prezentat de Înaltul Reprezentant al UE pentru PESC, Javier Solana, cu ocazia Consiliului European de la Salonic (20 iunie 2003) - în fapt, proiectul Strategiei de Securitate a UE. Acesta menţionează, ca măsură de creştere a capacităţii de răspuns a UE la noile ameninţări, "îmbunătăţirea schimbului de informaţii între statele membre şi partenere”. Împărtăşesc întru totul aprecierea din acest document, că "o analiză comună a ameninţării este cea mai bună bază pentru o acţiune comună".

Prin toate activităţile pe care le desfăşurăm şi prin sistemul de parteneriate specifice, dorim să ne îndeplinim misiunea de "senzor" şi de instrument flexibil de reacţie rapidă. Capacitatea unui serviciu de informaţii externe de a gestiona schimbarea din mediul actual de securitate dă măsura succesului în îndeplinirea propriei misiuni - asigurarea securităţii României ca stat membru al NATO.

Înapoi